Zi cu poluare record în București. Situația din Bragadiru, la fel de gravă
14 februarie a fost o zi cu poluare masivă în București și în împrejurimile Capitalei. Oamenii din Bragadiru au avut parte de un aer de extrem de proastă calitate, în special seara și noaptea.
Valul de poluare extremă a fost consemnat luni noapte și marți dimineață, potrivit unei investigații Hotnews.ro. Am urmărit subiectul și ziardebragadiru.ro a aflat că situația gravă a continuat și în noaptea de marți spre miercuri. De fapt, e o situația care durează de săptămâni întregi, potrivit istoricului diferiților senzori de trafic.
Concret, senzorii airly.org (rețea independentă de monitorizare a calității aerului) au indicat valori ale particulelor PM 2,5 chiar și de 9 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Pentru PM10 (alte particule poluante), valorile au fost de 2-3 ori mai mari decât cele prevăzute în intervalul acceptabil de OMS.
Analiza hotnews.ro arată că valorile poluării cresc masiv la 7 seara și ating un maxim în jurul orei 23. Peste noapte au început să scadă din nou, dar la 09-10 orele dimineții au cunoscut un nou vârf. Valorile extrem de mari ale poluării au fost consemnate atât în centrul Bucureștiului, cât și la periferii și localități limitrofe (cum e cazul orașului Bragadiru).
Depășirile grave au fost confirmate datele culese de rețeaua națională de monitorizare a calității aerului. O mare parte din stații indicau culoare violet, ceea ce înseamnă că aerului este ”extrem de rău”. Cele mai mari depășiri au fost înregistrate în Sectoarele 1 și 2, În Bucureștii Noi și Colentina, dar și în localitățile din vecinătate – Mogoșoaia, Voluntari, Otopeni, Bragadiru, Popești Leordeni, Chiajna, Buftea, Afumați, Chitila etc.
Un deputat, Cătălin Drulă, a anunțat pe Facebook că a decis să îl convoace în Parlament, pentru explicații, pe șeful Gărzii de Mediu.
ziardebragadiru.ro a atras atenția asupra situației în repetate rânduri, cel mai recent într-o postare de pe 4 februarie, pe care o redăm mai jos. Atunci, senzorii centralizați de siteul aerlive.ro arătau depășiri uriașe ale valorilor recomandate și o calitate dezastruoasă a aerului respirat.
De unde vine poluarea
Oficial, știm că poluarea cu PM 2,5 și PM10 vine de la traficul auto, de la construcțiile în realizare și de la încălzirea centralizată și individuală. CET-urile susțin că sunt în norma de poluare admisă, însă situația poluării de la centrale individuale pe gaz și mai ales cea de la sobe și centrale pe lemne nu a fost niciodată pusă clar pe hârtie.
În plus, se ascunde adesea sub preș o problemă des întâlnită în București și împrejurimi, arderea necontrolată de deșeuri.
Un studiu făcut de Primăria Capitalei și de Institutul Național de Statistică indică drept cei mai mari poluatori traficul (45%) și încălzirea rezidențială (45%). Arderile de deșeuri nu apar în rapoartele oficiale, însă fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, declara într-un interviu acordat HotNews.ro, că principalul poluator din București este traficul, însă pe locul doi se află arderile ilegale de deșeuri. Acesta susținea că, în perioada în care se făceau controale dese și severe din partea Gărdii de Mediu, calitatea aerului s-a îmbunățățit foarte mult.
În lunile aprilie-octombrie, aerul din București este cât de cât respirabil, cu mici excepții. Probleme majore sunt din noiembrie până în aprilie când, susține articolul HotNews, pe lângă trafic și arderile de deșeuri, pornește și încălzirea rezidențială.
Cum ne afectează viața poluarea din oraș
Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).
Mai mult, un document obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.