Descoperire rară în Ilfov. Ce a găsit un pasionat istorie: „Momentele sunt unice și parcă nu-ți vine a crede”

O descoperire impresionantă a fost făcută recent în județul Ilfov: un tezaur format din 126 de monede din argint, datând din secolele II-I î.Hr. Artefactele au fost descoperite de un amator pasionat de detecția de metale, care și-a transformat o plimbare obișnuită în natură într-un moment istoric.

Brănești, locul unei descoperiri spectaculoase

Locul exact al descoperirii este o zonă împădurită de lângă localitatea Brănești. Descoperitorul, Marius Brîndușa, un bucureștean în vârstă de 49 de ani, a făcut această descoperire în timpul unei ieșiri cu detectorul de metale, pe care l-a achiziționat pentru a combina plimbările în natură cu explorarea artefactelor.

„Pe data de 7 ianuarie 2025, bucurându-se de ziua însorită, și-a luat detectorul și a ieșit la o plimbare în pădure. Printre gunoaie, semnalul detectorului i-a atras atenția, iar la aproximativ 50 cm a descoperit tezaurul și fragmente dintr-o ulcică. Ulcica era spartă, dar Marius a adunat fragmentele în ideea că vasul ar putea fi reconstruit.”, relatează cei de la jurnaluldeilfov.ro.

Marius descrie emoțiile trăite în acel moment: „Momentele sunt unice și parcă nu-ți vine a crede, te trec valuri de bucurie și emoție, începi să te gândești cum a ajuns acolo acel tezaur, ce s-a întâmplat acum 2000 de ani, a fost ascuns sau a fost o caravană atacată?”.

Ce conține tezaurul din Ilfov?

Tezaurul este compus din 14 tetradrahme Thasos, 110 drahme geto-dacice și două monede de tip Iliria. Acestea urmează să fie evaluate de specialiști, iar descoperitorul va primi o recompensă conform legislației.

„Tezaurul a fost predat autorităților și urmează să fie evaluat de către specialiști. În funcție de valoarea estimată, Marius va primi recompensa bine meritată conform prevederilor legale.”

Literatura de specialitate oferă detalii interesante despre aceste monede: „Tetradrahmele bătute în insula Thasos au circulat în Dacia începând din a doua jumătate a secolului al II-lea î.Hr. până la jumătatea secolului I î.Hr. Monedele au pe avers chipul zeului Dionysos orientat spre dreapta, purtând cunună de iederă şi două rozete din puncte deasupra frunţii, iar pe revers – Herakles (Hercules) nud, în picioare, cu capul spre stânga. Acesta se sprijină cu mâna dreaptă pe măciucă, pe piept, iar pe umărul şi braţul stâng, sprijinit pe şold, poartă pielea leului din Nemeea. Pe aceste tetradrahme cu flan mare, de 27-32 mm, şi greutatea între 16-17 grame, apare legenda (înscrisul) cu litere greceşti pe trei laturi ale monedei: HPAKΛEOYΣ ΣΩTHPOΣ ΘAΣIΩN (HRAKLEOUS SOTIROS TASION) – ceea ce înseamnă: Heracles salvatorul tasienilor”.

Monedele Iliriei și drahmele geto-dacice

Pe lângă tetradrahme, tezaurul include și două monede de tip Iliria, caracterizate astfel: „având pe avers un pătrat cu un model stelar, iar pe revers o vacă privind la vițelul pe care-l alăptează, cu un vultur deasupra. Una dintre monede este despicată, are o crestătură, semn că a fost supusă unui test privind integritatea metalului, ca măsură de precauție împotriva falsurilor care foloseau doar la suprafață metalul prețios.”

Majoritatea monedelor sunt drahme getice, imitând tetradrahma lui Filip al II-lea: „pe avers, într-un cerc perlat, portretul lui Zeus spre dreapta, cu păr bogat şi barbă stufoasă, purtând cunună de lauri, iar pe revers într-un cerc perlat, călăreţul olimpic orientat spre dreapta, care are într-o mână o ramură de palmier, legenda ΦIΛIΠΠOY (FILIPPOU) şi sigla monetăriei emitente”.

De ce a fost ascuns tezaurul?

Răspunsul exact este dificil de aflat, dar astfel de tezaure sunt adesea asociate cu perioade de instabilitate politică sau militară. Proprietarii ar fi îngropat monedele pentru a-și proteja averea în fața jafurilor sau invaziilor.

Descoperirea subliniază potențialul arheologic al județului Ilfov, însă lipsa unui muzeu local înseamnă că aceste artefacte valoroase vor ajunge la Muzeul Național de Istorie a României. Înființarea unui muzeu ilfovean ar permite punerea în valoare a descoperirilor locale și ar contribui la conștientizarea importanței conservării patrimoniului cultural.

Acum, descoperirea tezaurului de lângă Brănești devine un simbol al bogăției istorice a regiunii, oferind o nouă perspectivă asupra trecutului fascinant al zonei.